Afectiuni Oftalmologice

1. tiensromania.ro
2. Afectiuni
3. Afectiuni Oftalmologice

Cataracta, Cearcane, Conjunctivita. Bolile ochiului pot afecta globul ocular, nervul optic sau anexele ochiului (conjunctiva, pleoapele, muschii si nervii oculomotori). 

Ele pot fi de diferite tipuri:

- afectiuni congenitale: cauzate de o modificare de origine genetica in dezvoltarea aparatului ocular sau de o afectiune dobandita in timpul vietii intrauterine
- afectiuni inflamatorii: afecteaza partea superficiala a aparatului ocular (conjunctivita, episclerita) sau membranele interioare (uveita, coroidita)
- glaucomul este o afectiune in cursul careia presiunea intraoculara, prea ridicata, este insotita de alterari ale nervului optic
- bolile vasculare sunt grave mai ales atunci cand privesc vascularizarea retinei sau a nervului optic (ocluzia arterei sau venei centrale a retinei);
- bolile degenerative pot fi legate de anomalii ereditare sau de imbatranirea ochiului (degenerescenta maculara legata de varsta, cataracta zisa "senila")
- tulburarile de oculomotricitate: reprezentate, in principal, prin paralizii oculomotorii (oftalmoplegie) si prin strabisme.

Cataracta, Cearcane, Conjunctivita.

Ochiul este organul care capteaza din mediul inconjurator informatiile luminoase (excitatiile, stimuli). Forma, dimensiunile, culoarea unui obiect sau unei fiinte reprezinta tot atatea semnale primate de ochi. Globul ocular este fixat, cu ajutorul unor muschi, intr-o cavitate osoasa, numita orbita si protejat de cateva organe anexe specifice.

Bolile ochiului pot afecta globul ocular, nervul optic sau anexele ochiului (conjunctiva, pleoapele, muschii si nervii oculomotori). 

Ele pot fi de diferite tipuri:

- afectiuni congenitale: cauzate de o modificare de origine genetica in dezvoltarea aparatului ocular sau de o afectiune dobandita in timpul vietii intrauterine
- afectiuni inflamatorii: afecteaza partea superficiala a aparatului ocular (conjunctivita, episclerita) sau membranele interioare (uveita, coroidita)
- glaucomul este o afectiune in cursul careia presiunea intraoculara, prea ridicata, este insotita de alterari ale nervului optic
- bolile vasculare sunt grave mai ales atunci cand privesc vascularizarea retinei sau a nervului optic (ocluzia arterei sau venei centrale a retinei);
- bolile degenerative pot fi legate de anomalii ereditare sau de imbatranirea ochiului (degenerescenta maculara legata de varsta, cataracta zisa "senila")
- tulburarile de oculomotricitate: reprezentate, in principal, prin paralizii oculomotorii (oftalmoplegie) si prin strabisme.

Bolile ochiului afecteaza activitatea de zi cu zi a pacientului. Pentru o mentinerea sanatoasa a ochilor, este necesar un efort foarte mic. Desi nu toate afectiunile oftalmologice pot fi prevenite, exista nenumarate masuri care ajuta la stoparea evolutiei afectiunii. In primul rand, trebuie amintita importanta unei diete sanatoase, protectia ochilor impotriva razelor soarelui, controlul medical periodic, purtarea ochelarilor de protectie daca lucrati foarte mult la calculator. 

CATARACTA

Cataracta reprezinta incetosarea lentilei ochiului, numita cristalin - structura transparenta din spatele irisului (membrana colorata din jurul pupilei). Cristalinul focalizeaza lumina pe retina, membrana sensibila la lumina care se afla in partea din spate a ochiului si care converteste impulsurile in semnale nervoase pentru a produce imagini. Incetosarea cristalinului, similara cu murdarirea obiectivului unui aparat foto, poate aparea la orice varsta, dar in special la inaintate. Majoritatea cataractelor sunt cauzate de o schimbare in compozitia chimica a cristalinului. Odata cu inaintarea in varsta, compozitia cristalinului sufera schimbari, iar structura fibrelor de proteina se distruge. Unele fibre incep sa se adune laolalta, incetosand mici zone ale cristalinului. In timp ce cataracta continua sa se dezvolte, incetosarea devine mai densa si implica o parte din ce in ce mai mare a cristalinului.

Exista mai multe forme de cataracte: 

-Cataracta congenitala - prezenta de la nastere , este cauzata, de cele mai multe ori, de o infectie pe care copilul a contactat-o in cursul vietii intrauterine fiind transmisa de la mama
-Cataracta senila (apare odata cu inaintarea in varsta) este, de departe, tipul de cataracta cel mai frecvent intalnit.Peste 50% dintre persoanele de peste 65 de ani au cataracta
-Cataracta adultului poate fi de origine traumatica. Ea mai poate rezulta si dintr-o boala generala (diabet, cel mai des), din tulburari de metabolism fosfocalcic (hipoparatiroidie, tetanie), din unele afectiuni neurologice sau dermatologice, precum si din unele tratamente prelungite cu corticosteroizi.

Factori de risc:  varsta inaintata,  etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani,  istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare,  culoarea irisului, predispune la cataracta sunt persoanele cu ochi caprui inchis sau negru,  diabetul zaharat,  glaucomul, hipertensiunea arterial,  alcoolul, in special consumul cronic,  fumatul,  infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere,  hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange),  lumina ultravioleta, in special tipul B (UVB),  corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic)

Simptome: senzatii de durere, inrosirea ochilor, incetosarea vederii, incapacitatea de adaptare rapida la conditiile noi de luminozitate, fotofobia (sensibilitate exagerata la lumina puternica), dificultatea de a focaliza obiectele aflate la departare, modificarea perceptiei asupra culorilor (culorile par mai şterse şi deseori capata nuante diferite), vedere nocturna slabita,  dubla sau deformata.

Anumite boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. Printre acestea se numara: diabetul zaharat,  glaucomul,  hipertensiunea arteriala.

CEARCANELE

Cearcanele pot fi determinate atat de oboseala, dar si de mahmureala. Acestea nu sunt insa singurele cauze, deoarece multora dintre noi le apar aceste semne inestetice si dupa ce au dormit mai bine de 8 ore, iar in cazul altora acestea pot fi mostenite ereditar.  In aceasta situatie, un factor decisiv in aparitia cearcanelor este dereglarea hormonala in cazul unei femei. Cu totii avem pielea de sub ochi mai subtire si mai sensibila, dar unii au aceasta piele mult mai subtire, mai palida si mai transparenta decat altii. Cu cat pielea este mai transparenta, mai subtire si mai deschisa la culoare cu atat exista o posibilitate mai ridicata de a avea vase de sange de culoare albastruie sub ochi. De obicei, in timpul menstruatiei sau a sarcinii, femeile sunt mai palide, iar vasele de sange de sub ochi sunt mult mai vizibile. De asemenea, unele medicamente, cum ar fi aspirina, pot dilata vasele de sange de sub ochi, facand mai vizibile vasele de sange si cearcanele.

Cearcanele de sub ochi pot, totodata, sa arate afectiuni medicale, iar cea mai frecventa este eczema(afectiune dermatologica caracterizata prin mancarimi si piele uscata si deshidratata) si alergii. Alergiile determina congestionarea vaselor de sange si sangele pulseaza mai ales sub ochi. Adesea aceste alergii declanseaza si mancarimi ale ochilor, iar cand pacientul isi freaca ochii exista posibilitatea ca tesuturile subtiri sa fie deteriorate si sa duca la aparitia glaucomului. De asemenea, cearcanele pot aparea si ca urmare a expunerii indelungate la soare, fapt care irita pielea, chiar si pe cea din jurul ochilor.

PUNGI SUB OCHI

Edemul pielii de sub ochi, numita popular „punga", poate fi un semn al depresiei, la fel ca si in cazul cearcanelor. Este foarte probabil ca aceasta depresie sa fie insotita de insomnie sau de ore de plans. Plansul poate determina retinerea lichidului, astfel incat acesta este depozitat in pungile din josul ochilor. Menstruatia, sarcina, excesul consumului de sare si unele medicamente (antidepresive si medicamente pentru astm), pot contribui, de asemenea, la aparitia pungilor de sub ochi. Lichidul se poate strange in jurul ochilor si in timp ce dormim, din aceasta cauza ne trezim uneori cu ochii umflati. Pungile aparute sub ochi pot arata, adesea, un risc crescut de aparitie a hipotiroidismului, hipoactivitatea tiroidei.

CONJUNCTIVITA 
Este una dintre cele mai frecvente imbolnaviri ale foitei care inveleşte ochiul.

Cauzele care determina aparitia conjunctivitei sunt:  infectia cu virusuri,  bacterii (precum gonoreea sau chlamydia), factori iritanti precum sampoanele, praful, fumul de tigara, gazele si ceilalti poluanti de mediu, clorul folosit in tratarea apei (piscine),  alergenii, in special praful, fardurile, polenul, lentilele de contact.

Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana) se poate transmite de la o persoana la alta, insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce.

Simptome

Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele:  hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale),  hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi),  secretie alb-galbuie, care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului, in special dupa somn,  secretie verzuie, groasa, aparuta la nivelul ochiului,  prurit conjunctival (mancarime, aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale, care prin grataj poate accentua hiperemia),  arsuri oculare,  vedere incetosata, fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina).

Printre cauzele conjunctivitei se numara iritatia locala a mucoasei conjunctivale prin praf, fum, curenti de aer, vapori iritanti, expunere excesiva la soare sau prin infectare cu diferiti agenti microbieni. Afara de acestea guturaiul banal şi guturaiul alergic se pot insoti de congestie conjunctivala. Simptomele conjuctivitei constau in inrosirea ochiului, secretie lacrimala crescuta. Bolnavul acuza mancarimi sau arsuri locale si nu suporta lumina. Uneori se gaseşte o secretie purulenta care trebuie analizata pentru a se determina ce fel de microbi se dezvolta.

Cauze naturale.  Ocupatiile actuale sedentare si stationare, utilizarea mijloacelor de transport, mediul poluant, consumul substantelor nocive, radiatiile electrice, ultravioletele si altele, dauneaza mult vitalitatii si starii noastre de sanatate. Poluarea solului, apei si aerului a daunat atat de mult compozitiei substantelor minerale, incat in zilele noastre nu se mai regasesc in natura la fel cum erau in urma cu un secol.