Alzheimer

Factori de risc:  istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I (mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membri ai familiei,  prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer,  sindromul Down, o boala genetica care produce retard mental,  diabetul,  terapia hormonala de substitutie - un studiu recent arata ca riscul de a dezvolta dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub  terapie substitutiva cu estrogeni si progesterone,  fumatul ,  lovituri ale regiunii cefalice ( Exista probe care confirma ca o lovitura la cap, cu pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer) , Nivele crescute in sange de homocisteina.

In stadiile mai avansate pacientii au nevoie de ajutor pentru a se alimenta sau a se imbraca. Rar pot aparea crize epileptice, manifestari parkinsoniene, hipertonie musculara, mioclonii, incontinenta si mutism. Decesul apare in general din cauza inanitiei si infectiilor intercurente (pneumonie).

Semne clinice -tulburari de memorie cum ar fi: dezorientare spatiala, uitarea adresei, tulburari de judecata, imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva, probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor, asezarea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar, modificari de personalitate, lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite, stari de agitatie, halucinatii, confuzie, tulburari de vorbire.

Exista trei faze cu diferite semne clinice:

Faza initiala: evitarea situatiilor noi si nefamiliare, pierderea abilitatii de a initia anumite activitati, confuzia asupra orientarii se pierde cu usurinta, reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita, vorbeste mai rar decat in trecut,  dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor, tulburari de judecata si decizii gresite.

Faza intermediara: dificultati de citire, scriere si interpretarea numerelor, probleme in recunoasterea familiei si prietenilor, capacitatea greoaie in gandire si logica, neliniste in special dupa-amiaza si seara, imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea ce a uitat, dificultatea de a se imbraca singur, tulburari de dispozitie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare, pierde orientarea temporala

Faza tardiva: probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul, nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga, extrem de confuzi seara si au insomnii, nu pot comunica prin cuvinte, pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal. 

Metode de diagnostic : Diagnosticul definitiv poate fi stabilit pe baza aspectului histopatologic caracteristic al placilor de amiloid la nivelul creierului. In prezenta dementei lent progresive la 80 - 90% din cazuri se confirma diagnosticul clinic dupa autopsie. Examenul molecular este util in special in formele monogenice. Daca se cunoaste mutatia existenta in familie, in formele monogenice, diagnosticul pre­natal este posibil, dar neobisnuit. Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. Investigatii, ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, care pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt efectuate de rutina.

Sfaturi pentru mentinerea sanatatii creierului: reducerea stresului, activitatea fizica, alimentatia, activitatea mentala,  intreruperea fumatului.

Cauze naturale.  Ocupatiile actuale sedentare si stationare, utilizarea mijloacelor de transport, mediul poluant, consumul substantelor nocive, radiatiile electrice, ultravioletele si altele, dauneaza mult vitalitatii si starii noastre de sanatatePoluarea solului, apei si aerului a daunat atat de mult compozitiei substantelor minerale, incat in zilele noastre nu se mai regasesc in natura la fel cum erau in urma cu un secol.