Cancer cervical

1. tiensromania.ro
2. Afectiuni
3. Cancer cervical

Cancer Cervical Cancerul cervical este caracterizat prin aparitia unor celule care se inmultesc dezorganizat la nivelul cervixului, prima parte a uterului care se deschide in vagin.
Cancerul de col se dezvolta de obicei progresiv. Inainte de aparitia cancerului, celulele colului cervical se transforma, acest proces fiind denumit displazie, devenind celule anormale ale tesutului cervical. In timp, celulele neoplazice se inmultesc si se raspandesc in profunzimea colului cervical pana in zonele invecinate. Infectia cu HPV este cea mai raspandita cauza de cancer cervical. Cancer Cervical

Pentru a preveni aceasta boala, femeile ar trebui sa faca, cel putin o data pe an, un test numit Papanicolau pentru a verifica daca in cervix exista celule modificate. Din fericire, daca este descoperit intr-un stadiu incipient, cancerul de cervix este tratabil in majoritatea cazurilor. Cancerul cervical este provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. Riscul aparitiei cancerului de col creste daca activitatea sexuala incepe inaintea varstei de 18 ani, contactele sexual neprotejate care maresc riscul infectiei cu HPV, mai multi partemeri sexuali pe parcursul vietii, contactele sexuale cu un partener care a avut la randul lor parteneri sexuali multipli.

Exista doua tipuri de cancer cervical:  cancerul cervical cu celule spumoase (epidermoid) si- adenocarcinomul cervical. Carcinomul epidermoid (cea mai frecventa forma) are originea, uzual, la jonctiunea cilindro-scuamoasa (denumita si zona de transformare) a colului uterin. De obicei se asociaza cu leziuni de displazie si carcinom in situ, demonstrand progresia unor astfel de leziuni catre cancer invaziv, care poate dura intre 10-20 ani. Leziunile sunt la inceput mici, iar depistarea si tratarea lor corecta duce la vindecarea bolii. Daca invazia la nivelul colului progreseaza, cresterea tumorii se evidentiaza clinic prin aparitia unei ulceratii superficiale sau a unei tumori exofitice care predomina in vagin. Sunt invadate din aproape in aproape vaginul, parametrele, iar in stadii avansate chiar vezica urinara si/sau rectul. Datorita retelei limfatice bogate pe care o are uterul, precoce in evolutia bolii pot aparea metastazein ganglionii limfatici pelvini sau chiar lomboaortici. Diseminarea hematogena (in alte organe) este mai putin frecventa, dar relativ comuna in stadiile avansate; metastazele apar la nivelul plamanilor, ganglionilor limfatici mediastinali si supraclaviculari, oaselor si ficatului. Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

Cancerul de col uterin afecteaza cel mai frecvent femeile tinere (35-50de ani) in perioada de activitate sexuala, in timp ce cancerul de corp uterin, mai rar, apare mai ales la menopauza.

Factori de risc
Ca factori de risc in aparitia cancerului cervical il reprezinta: obiceiurile personale, precum fumatul, risc binecunoscut pentru majoritatea tipurilor de cancer sau slabiciuni ale sistemului de imunitate, precum infectia cu HIV sau chimioterapia. Cu privire la cancerul de col utern, principalii factori de risc sunt tulpinile periculoase de HPV. Un alt factor de risc este si varsta. Decesul din cauza cancerului de col uterin este rar la femeile sub 30 de ani si la cele care-si fac screening in mod regulat. Sansele de deces din cauza cancerului de col uterin cresc o data cu varsta. Cele mai mari sanse le au femeile albe intre 45 si 70 de ani si femeile de culoare de 70 de ani.
In tara noastra, cancerul de col uterin reprezinta cea mai frecventa cauza de deces, dupa cancerul mamar. Cele mai predispuse la imbolnavire sunt femeile din clasele socio/economice inferioare, cu debut al vietii sexual la varste fragede, mai multi parteneri sexuali, numar mare de sarcini. Fara a se recunoaste unanim un rol etiologic, exista peste 20 de tipuri de virusuri papilloma (HPV) asociate cu cancerul de col uterin. Femeile care au sangerari vaginale dupa contactul vaginal, o menstruatie abundenta si prelungita sau o hemoratie anormala inainte de menopauza trebuie sa se prezinte la medicul ginecolog pentru anumite investigatii.
Cancerul de col uterin trebuie diagnosticat in faza de carcinom intraepitelial, reducandu-se in acest fel prevalenta cancerului invaziv si mortalitatea; Este mai usor de depistat un cancer de col decat de tratat; colul uterin este usor de investigat, astfel incat examenul ginecologic anual ofera posibilitatea diagnosticului leziunilor precursoare si tratamentul lor adecvat.

Simptome
Formele de inceput ale bolii sunt asimptomatice, ele fiind descoperite numai in cadrul unui process de screening prin examenul citologic Papanicolau. Insa, pe masura ce tumora progreseaza, pacienta poate avea sangerari pe cale vaginala, spontane sau la contact sexual. De cele mai multe ori se asociaza o secretie vaginala cu evolutie trenanta. Durerea nu este comuna, ea apare in stadii avansate, fiind determinata de o multitudine de cauze: necroza tumorala, inflamatie pelvina asociata, invazia unui ureter, a vezicii urinare sau rectului.
Cancerul de col uterin confirmat histopatologic se incadreaza intr-un anumit stadiu. Etapele reprezinta incadrarea pe grupe a cazurilor cu aceeasi gravitate, acelasi prognostic si tratament similar. Stadiul I cuprinde bolile limitate la uter (cu prognosticul cel mai bun), stadiile II si III tumorile extinse in pelvis, in afara uterului, iar stadiul IV cancerele de col invadante in vezica urinara sau rect si cele cu metastaze la distanta. In cazul cancerului avansat de col uterin, simptomele se modifica, aparand anemia, cauzata de pierderile mari de sange, durerile pelviene, a membrelor inferioare sau lombare, comunicarea anormala dintre vagin si rect, afectiune numita "fistula vaginala", care apare din cauza extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate.

Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate. Odata cu instalarea metastazelor, se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor, stomacului, rinichilor, intestinelor, ficatului. Unoeri poate degenera in metastaze osoase. Medicul este singurul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia.

Examen clinic:
Dupa aplicarea speculului: fie o tumora neregulata, burjonanta sau ulcerata, foarte vascularizata, fie o burjonare minima sau o zona eritematoasa. Tuseul vaginal, adesea normal, poate pune uneori in evidenta o zona indurata si mai ales poate aprecia extinderea locoregionala. Va fi efectuat un examen general (in particular va fi facut un tuseu rectal si examinarea prin palparea sanilor).

Investigatii: screeningul pentru cancerul de col uterin se realizeaza prin efectuarea regulata (anuala) a testului Papanicolau, capabil sa evidentieze modificarile celulare precanceroase sau maligne a cervixului. Daca este descoperit un eventual cancer cervical, este necesara efectuarea mai multor investigatii pentru a confirma diagnosticul,cum ar fi: colposcopia si biopsia cervicala, pentru identificarea si localizarea precisa a celulelor maligne pe suprafata cervixului; biopsia endocervicala (sau chiuretajul diagnostic), pentru a determina daca celulele maligne sunt prezente si la nivelul canalului cervical (portiunea care leaga cervixul de corpul uterin); conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica recomandate pentru recoltarea tesutului cervical, in scopul analizarii microscopice a acestuia.

Investigatiile care trebuie efectuate pentru stadializarea cancerului de cervix sunt: hemoleucograma completa, pentru depistareaa anemiei sau a altor modificari sangvine; biochimia sangelui, necesaraa in evaluarea functiei hepatice si renale - cistoscopia, care poate oferi date asupra extinderii tumorale la nivelul sistemului urinar; conizatia diagnostica sau rezectia cu ansa diatermica, pentru a determina extinderea leziunilor maligne la nivelul tesuturilor invecinate; histeroscopia, pentru o vizualizare buna a canalului cervical si a uterului, in scopul determinarii expansiunii tumorale; radioscopia toracica, pentru a evidentia metastazele pulmonare; proctoscopia, investigatie capabila sa evidentieze metastazele tumorale de la nivelul intestinului gros; urografia, in scopul determinarii unui posibil blocaj mecanic tumoral al rinichiului.

Alte investigatii care sunt utile pentru stabilirea tratamentului  adecvat sunt: tomografia computerizata, care identifica metastazele abdominale si pelvine, in aceste cazuri fiind necesar si tratamentul acestora; rezonanta magnetica nucleara (RMN); tomografia cu emisie de pozitroni; angiograma limfatica

Tratament: chirurgical, radioterapie, chimioterapie, conizatie

O dieta saraca in carne de porc, carne rosie, branzeturi si paine alba, dar bogata in soia, fructe,legume verzi, rosii, cereale integrale si iaurt ofera o protectie alimentara buna.