Cancer de pancreas

1. tiensromania.ro
2. Afectiuni
3. Cancer de pancreas

Cancer de Pancreas Cancerul de pancreas este una dintre afectiunile maligne cele mai dificil de tratat si cu o rata a mortalitatii extrem de ridicata, intrucat el este descoperit in stadii avansate. Pancreasul este un organ din aparatul digestiv si endocrin care indeplineste doua functii majore: exocrina (produce sucul pancreatic care contine enzime digestive) si endocrina (produce multi hormoni importanti, incluzand si insulina). Desi frecventa sa este mai scazuta decat a cancerului colonic sau esofagian, tendinta este de crestere a numarului de cazuri diagnosticate cu aceasta cumplita boala, mai ales dupa varsta de 50 ani. Din pacate, majoritatea devin simptomatice cand deja este prea tarziu. Din cauza agresivitatii (supravietuirea dupa diagnosticare, chiar sub tratament, este de aproximativ 6 luni, maximum 1 an in majoritatea cazurilor) si rezistentei la tratament, mortalitatea este foarte mare. Cancer de Pancreas

Cancerul pancreatic este clasificat in functie de partea pancreasului pe care o afecteaza: zona care produce enzimele digestive (exocrina) sau cea care produce insulina sau alti hormoni (endocrina). 

Cancerul pancreasului exocrine - cu toate ca exista mai multe tipuri de cancer pancreatic, 95% din cazuri sunt adenocarcinoame pancreatice. Alte tipuri mai putin comune de cancer al pancreasului exocrin sunt: carcinomul adenoscuamos, carcinomul cu celule scuamoase, carcinomul cu celule mari, carcinomul cu celule acinare,  pancreasul exocrin reprezinta 95% din totalul pancreasului, asa ca nu este de mirare faptul ca majoritatea cancerelor; pancreatice isi au originea aici. 

Cancerul pancreasului endocrine - celelelte celule ale pancreasului produc hormoni care sunt deversati direct in circulatia sanguina (sistem endocrin). Cancerul care apare pornind de la aceste celule se numeste cancer pancreatic neuroendocrin sau cancer pancreatic al celulelor insulare. Cancerele pancreasului endocrin sunt rare si sunt denumite in functie de tipul de hormon pe care il produc celulele de la care isi au originea: insulinom (de la celulele producatoare de insulina), glucoganom (de la celulele producatoare de glucagon); somatostatinom (de la celulele producatoare de somatostatina); gastrinom (de la celulele producatoare de gastrina), vipom (de la celulele producatoare de peptid vasoactiv intestinal). De obicei, tumorile endocrine sunt tumori benign, adica nu sunt cancere. Aceste tumori benigne nu sunt considerate cancer pancreatic. Totusi, ele pot creste mult sau pot secreta cantitati anormale de hormoni, determinand probleme medicale.

Cancerul ampular (carcinomul ampulei Vater) - este cancerul care se dezvolta in locul in care ductul care dreneaza pancreasul se uneste cu intestinul subtire (o deschidere numita ampulla). Desi, tehnic, nu este cancer pancreatic, cancerul ampular da unele simptome asemanatoare cu cele ale cancerului pancreatic, iar tratamentul este identic.

Carcinomul pancreatic este o tumora relativ frecventa, ceva mai des intilnita la barbat decit la femeie. Apare cel mai adesea dupa 60 de ani.  Aspectul ecografic al carcinomului pancreatic este relativ tipic si consta in aparitia unor tumori, cel mai adesea hipoecogene, cu dimensiuni variabile (1-8 cm).Tumorile pancreatice sunt in general mai prost delimitate, uneori inomogene (in cazul tumorilor mari ) si adesea invadeaza vasele de vecinatate. Aceasta invazie poate fi pusa in evidenta cu ajutorul Power-Doppler si este foarte utila in evaluarea preoperatorie. In cazul in care carcinomul pancreatic apare pe fondul unei pancreatite cronice, diagnosticarea tumorii poate fi ceva mai dificila, mai ales in zona cefalica pancreatica. Aspectul ecografic al tumorilor endocrine este acela ale unor mase pancreatice, in general bine delimitate, de obicei de mici dimensiuni (5-20 mm), hiper sau hipoecogene. Totusi, destul de rar, diagnosticul de tumori endocrine se pune prin ecografie, ci cel mai adesea prin CT si mai ales prin ecoendoscopie ( metoda de electie ).

Tumorile pancreatice chistice sunt relativ rare. Majoritatea tumorilor pancreatice (carcinoamele) sunt tumori solide. Tumorile pancreatice chistice pot fi de doua tipuri: adenomul microchistic benign si  adenomul chistic mucinos malign. Adenomul microchistic benign este format din multiple mici chiste (sub 2 cm ) si se gaseste cel mai adesea in capul pancreatic. Adesea poate contine calcificari ( care se vad bine la CT ). Este format din mici chiste, de dimensiuni variabile si este o entitate benigna. Ecografic , capul pancreatic apare cel mai adesea inomogen, cu o delimitare slaba. Microchistele, sunt de obicei asa de mici, incit nu pot fi individualizate. Adenomul chistic mucinos malign (sau chistadenocarcinomul ) este o structura chistica mai mare, de peste 2 cm in diametru si poate avea un inel periferic calcificat. De obicei, este vorba de o cavitate unica, mai rar este vorba de leziuni multiloculare. La aproximativ 60% din cazuri, chistadenocarcinomul mucinos apare in coada pancreatica. In caz de excizie chirurgicala in timp util, prognosticul este relativ bun.

Ecografic adenomul chistic mucinos malign va apare ca o formatiune transonica unica sau multiloculara, cel mai adesea in coada pancreatica, avind dimensiuni in general peste 5 cm. Prezenta unui aspect mai mult hipoecogen decit transonic, sau a unor excrescente in interior trebuie sa ne faca sa ne gindim la acest diagnostic. Punctia ecoghidata din chist este utila fiindca va evidentia un lichid filant, mucinos.

Factorii de risc: Cu toate ca o cauza exacta a aparitiei cancerului de pancreas, exista o serie de factori de risc care maresc sansa de aparitie a acestei boli: Diabetul. Atat diabetul de tip 1 (insulino-dependent), cat si cel de tip 2 (insulino-independent, al adultului) pot fi asociate cu un risc crescut de a dezvolta cancer de pancreas. Fumatul. Sansele de aparitie a cancerului de pancreas la fumatori sunt de 2-3 ori mai mari decat la nefumatori. Varsta. In aproximativ 70% din cazuri, cancerul de pancreas este diagnosticat la persoane cu varsta peste 60 de ani. Alimentatia bogata in grasimi. O alimentatie bogata in grasimi si carne poate creste riscul de cancer de pancreas. Persoanele care mananca in mod regulat carne fripta sau prajita prea mult, chiar aproape arsa, au un risc cu 60% mai mare sa se imbolnaveasca de cancer pancreatic, potrivit unor cercetatori de la universitatea americana din Minnesota. Descoperirile cercetatorilor americani, prezentate in cadrul unei intalniri a Asociatiei Americane de Cercetare a Cancerului, arata o legatura intre carnea foarte bine gatita, in special cea de porc sau vita, si cancerul pancreatic. "Am gasit dovezi ca reducerea expunerii la caldura, atunci cand se gateste carnea, este o modalitate foarte eficienta pentru anumite persoane de -ai reduce riscul imbolnavirii de cancer pancreatic", a declarat dr. Kristin Anderson, de la Universitatea din Minnesota. Carnea bine facuta, aproape arsa, contine cateva chimicale care cauzeaza cancer, printre care aminele heterociclice. Mai multe studii au aratat o legatura intre aceati compuai chimici ai ricul de cancer. Pancreatita cronica. Inflamatia de durata a pancreasului a fost asociata cu cresterea riscului de aparitie a cancerului de pancreas. Antecendentele in familie. Persoanele care au in familie cazuri de cancer de pancreas prezinta un risc marit de a dezvolta aceasta boala. Expunerea la anumite substante chimice, cum ar fi pesticide, coloranti industriali si alte substante chimice poate creste sansa de aparitie a cancerului de pancreas.

Simptome:

Simptomele sunt variate, in functie de localizarea si gradul in care se gaseste cancerul. In stadiul incipient, indiferent de localizare, se manifesta sindromul dispeptic, pe primul plan fiind anorexia progresiva. Mai pot aparea durerile abdominale, constipatia alternand cu diaree, mai rar dureri epigastrice. Concomitent cu sindromul dispeptic, incep sa se evidentieze si semnele de „impregnatie canceroasa": scadere ponderala, indispozitie, astenie, paliditate. In stadiul manifest se accentueaza sindromul dispeptic si simptomatologia generala si apar semnele determinate de localizarea tumorii canceroase: in cazul localizarii la capul pancreasului, se instaleaza un icter progresiv, avand caracter mecanic, insotit de dureri in crize localizate epigastric si iradiind in regiunea dorsala sau in umarul drept. In cazul localizarii la corpul pancreasului, din cauza compresiunii plexului solar, apare sindromul pancreatico-solar, manifestat prin dureri violente (in crize sau continue), iradiate in spate si insotite de sughit si nevoia imperioasa de a merge la toaleta.Intr-un stadiu avansat, simptomatologia cancerului pancreatic este caracterizata prin fenomenele clinice provocate de metastaze sau de infectii secundare. Durerea epigastrica cronica, icterul obstructiv si pierderea in greutate, sunt simptomele majore. La acestea se adauga tulburarile de tranzit, greturile si varsaturile, febra si tulburarile psihice (stari depresive, astenie, anxietate, insomnie etc). Hepatomegalia, datorita obstructiei cailor biliare), splenomegalia (din cauza invaziei canceroase), tumora abdominala (tot prin invazie) si tromboflebita, sunt semne tardive. Vezicula biliara destinsa (semnul lui Curvoisier) nu este atat de frecventa.  Evolutia cancerului de pancreas dureaza de la 6 luni pana la 3 ani. Moartea este provocata de complicatii sau de aparitia unei boli intercurente. Pierderea in greutate, inapetenta, icterul obstructiv si durerea epigastrica sunt alte simptime ale cancerului pancreatic.

Tratament:
1.Medical:
a) Simptomatic - asociaza antalgicele,controlul diabetului si o corectie a deficitului pancreatic exocrin
b) Radioterapia va fi folosita in postoperator, in special pentru eficacitatea ei asupra durerii
2. Chirurgical:
a) Radical: duodeno-pancreatectomia cefalica, pancreatectomia caudal, pancreatectomia totala de principiu sau de necesitate
b) Paliativ: derivatia bilio-digestiva (care permite scaderea icterului si a pruritului) chirurgicala sau proteica: per cutanata sau per endoscopica.