Cancer gastric

Cancer Gastric (Cancer la Stomac) Cancerul de stomac sau cancerul gastric este o neoplazie care se poate dezvolta in orice parte a stomacului, cu punct de plecare in mucoasa gastrica, si se poate raspandi apoi si in alte parti ale organismului (organele din jur si ganglionii limfatici). Stomacul face parte din tubul digestive ce se gaseste in partea superioara a abdomenului, portiunea sa proximala continua esofagul, in timp ce partea distala a stomacului se deschide in intestinul subtire. Rolul sau este asigurat de prezenta a numeroase glande microscopice, care digera, prin intermediul secretiilor lor, alimentele si le transforma in compusi alimentari absorbabili. Aproximativ 95% din tipurile de cancer gastric se dezvolta la nivelul celulelor glandular (adenocarcinom), cu o repartitie inegala a cazurilor la nivelul diferitelor portiuni ale stomacului (proximala, medie, distala). Cancerul de stomac reprezinta una dintre cele mai frecvente localizari viscerale maligne, clasandu-se pe locul al doilea ca frecventa, dupa neoplasmul bronhopulmonar.
  • 20% REDUCERE
Cordyceps
Cordyceps
305 lei 245 lei
Adauga in cos
  • TRANSPORT GRATUIT
  • 20% REDUCERE
Holican
Holican
444 lei 356 lei
Adauga in cos
  • TRANSPORT GRATUIT
  • 20% REDUCERE
Tiens Extract de jujube (curmale chinezesti)
Tiens Extract de jujube (curmale chinezesti)
451 lei 361 lei
Adauga in cos
  • 20% REDUCERE
Chitosan 100 capsule
Chitosan 100 capsule
242 lei 194 lei
Adauga in cos
  • 20% REDUCERE
Ican
Ican
291 lei 233 lei
Adauga in cos
  • 20% REDUCERE
Usturoi si Reishi
Usturoi si Reishi
229 lei 184 lei
Adauga in cos
  • 20% REDUCERE
Biozinc  60 capsule
Biozinc 60 capsule
114 lei 91 lei
Adauga in cos
  • 20% REDUCERE
Digest Natural 90 tablete
Digest Natural 90 tablete
208 lei 167 lei
Adauga in cos

Cancer Gastric (Cancer la Stomac)

Cancerul gastric apare in special la persoanele de peste 45 de ani, mai ales in randul barbatilor, raspandirea cancerului gastric pe cale sangvina se realizeaza cel mai frecvent la nivel hepatic sau pulmonar. Cancerul gastric este a patra malignitate ca frecventa dupa cancerul pulmonar, de colon si de san. Este cancerul digestiv al doilea ca frecventa dupa cel colorectal. Tipul histologic cel mai frecvent de neoplasm gastric este adenocarcinomul. Alte tipuri histologice rare, include limfoamele (cancerele care prind sistemul limfatic), sarcoamele (cancerele tesutului conjunctiv), cu diferite variante: leiomiosarcoame (muscular), liposarcoame (adipos), angiosarcoame (sarcomul Kaposi - tumora a celulelor spinoase derivat din linia celulelor endoteliale).

Cancerul gastric apare sub trei forme principale: vegetant, ulcerant, difuz-infiltrativ, mai rar ca o linita plastica canceroasa.

La nivel mondial, se inregistreaza peste un million de decese in fiecare an cauzate de cancerul de stomac, fiind mai frecvent in Coreea, Japonia, Marea Britanie, America de Sud si Islanda. Doar 20 la suta de oamenii care sunt diagnosticati cu cancer de stomac supravietuiesc in medie mai mult de 5 ani. In cazul in care cancerul este localizat si nu a afectat ganglionii limfatici, 80 la suta dintre pacienti pot supravietui timp de 5 ani si doua treimi dintre aceste persoane se vindeca. In fiecare an, in Romania sunt diagnosticate in jur de 3.000 de cazuri noi de cancer gastric, cele mai multe dintre ele in stadii avansate.

Factori de risc:

Principalul factor de risc pentru cancerul gastric este obiceiul alimentar. Un continut crescut de nitrozamine din alimentele conservate prin sare si fum, sunt factori favorizanti pentru neoplasm gastric. O dieta bogata in alimente afumate sau foarte sarate, precum pestele afumat, carnea afumata sau legumele murate, poate creste sansele unei persoane de a face cancer gastric. Un consum ridicat de carne rosie are acelasi efect. Dimpotriva, o alimentatie bogata in fructe si legume, mai ales cele bogate in beta-caroten si vitamina C, scade riscul de a dezvolta aceasta afectiune. Deficitul de seleniu a fost de asemenea incriminat ca factor de risc pentru cancerul gastric. In schimb, alimentatia bogata in fructe si legume cu continut de vitamine C si A, protejeaza stomacul. Un alt factor vinovat de aparitia cancerului de stomac este standardul economico-social scazut, probabil prin alimentatie.

Iata cei mai importanti factori care au un rol demonstrat in aparitia cancerului gastric:

Infectia cu Helicobacter Pylori. Infectia cu aceasta bacteria conduce la o inflamatie cronica a mucoasei stomacului si in unele cazuri la dezvoltarea unor leziuni precanceroase (gastrita atrofica). Anumite cercetarii au demonstrat ca tratamentul antibiotic poate reduce riscul de cancer gastric, in special a formei de cancer numite adenocarcinom, la persoanele infectate cu Helicobacter. Infectia cu acesta bacterie produce in cazuri rara la aparitia limfoamelor gastrice. Cu toate acestea, marea majoritate a oamenilor cu infectie cu Helicobacter nu fac niciodata cancer gastric.

Fumatul si abuzul de alcool sunt factori de risc evidentiati in multiple studii asupra cancerului gastric. Fumatul creste riscul de cancer in partea superioara a stomacului, aproape de esofag. Rata de cancer gastric este dubla la fumatori decat la nefumatori.

Interventiile chirurgicale pe stomac, precum cele pentru boli non-canceroase, ca ulcerul sunt si ele cauze ale aparitiei cancerului la stomac. Explicatiile medicilor includ scadearea secretiei de acid, refluxul de bila din intestin sau prezenta de bacterii producatoare de nitriti.

Anemia pernicioasa - este o boala autoimuna rara, in care stomacul nu mai produce o substanta necesara absorbtiei vitaminei B12. Se pare ca exista o incidenta mai mare a cencerului la persoanele cu aceasta afectiune.

Afectiunile gastrice predispozante pentru cancer gastric sunt gastrita cronica atrofica, cel mai adesea in legatura cu infectia Hp. Pe acest fond apar adesea leziuni displazice, care evolueaza de la displazie usoara la severa (aceasta din urma considerata de fapt un adevarat cancer intra-epitelial). O alta cauza ar putea fi polipii adenomatosi gastrici rcare eprezinta o stare premaligna, mai ales cei cu dimensiuni mai mari (peste 1 cm, iar cei peste 2 centimetri au sanse mari de malignizare). De aceea, se indica polipectomia endoscopica a acestor polipi in momentul descoperirii lor. Rezectia gastrica in antecedente (pentru ulcer) reprezinta un factor de risc, in general la mai mult de 15 ani de la rezectie. De obicei, se constata o stomita inflamatorie, cat si leziuni de gastrita a bontului gastric, ce pot degenera malign. Gastrita cu pliuri gigante Ménètriere are un risc de aproximativ 15% de a se transforma malign. Ulcerul gastric reprezinta un risc mic de malignizare, cel mai adesea poate fi vorba de confuzie diagnostica endoscopica, unele neoplasme putand avea si ele perioade de epitelizare ( cancer ulcerat). Exista obligativitatea ca la fiecare endoscopie sa se biopsieze multiplu fiecare ulcer gastric si de asemenea ca vindecarea ulcerului gastric sa fie verificata endoscopic (cu biopsie din cicatrice).

Alti factori de risc pentru aparitia cancerului gastric sunt: varsta - apare cu preponderenta la persoanele cu varsta cuprinsa intre 40-70 de ani, factori genetici, un loc de munca cu expunere la azbest, nichel, praf de carbune, anemia pernicioasa, data de deficitul vitaminei B12 in organism, factori de mediu - implicarea lor este sustinuta de incidenta crescuta a cancerului gastric in anumite zone geografice (Japonia, Islanda, Chile, Columbia), rasa.

Simptome: Cancerul gastric este greu de diagnosticat intr-un stadiu precoce, deoarece 80% dintre pacienti nu prezinta niciun fel de simptome la debutul bolii. Cand simptomele apar, ele sunt atat de vagi, incat sunt fie ignorate, fie confundate cu simptomele altor afectiuni. Atunci cand simptomele isi fac aparitia, cancerul gastric se afla de obicei intr-un stadiu avansat. Printre ele se numara inapetenta, lipsa poftei de mancare, balonare, greata, diaree sau constipatie, dificultatea la inghitirea alimentelor, astenie, apatie etc.

Complicatiile cancerului de stomac pot fi: hemoragie, perforatie, stenoze la nivelul esofagului inferior, stenoze mediogastrice, metastaze ganglionare, hepatice, compresiuni - pe duoden sau pe colon. Simptomele cele mai frecvente sunt: epigastralgia, apetitul capricios ce poate merge pana la refuzul complet de a consuma carne, pierderea ponderala progresiva, anemia feripriva. Durerea epigastrica poate sa mimeze simptomele ulcerului, cu durere postprandiala, care cedeaza adesea la pansamente gastrice. Pierderea ponderala poate ajunge in formele avansate pana la casexie neoplazica. Mai rar, poate aparea o hemoragie digestiva. In formele avansate se poate palpa o masa epigastrica. Nu rareori neoplasmul gastric poate fi descoperit pornind de la un sindrom anemic, chiar usor sau moderat, cu sau fara simptome dispeptice. Pot aparea sindroame paraneoplazice: flebite migratorii, acantosis nigricans etc. Cancerul gastric precoce este de obicei asimptomatic, sau pot aparea discrete simptome dispeptice. In stadii avansate ale tumorii, se observa un stomac crescut in volum, ficatul marit, sange in scaun, probleme in coagularea sangelui si o scadere in greutate considerabila. Pentru pacientii depistati cu carcinom gastric intr-un stadiu precoce rata de supravietuire de 5 ani este de 75%, iar pentru cei depistati intr-un stadiu tardiv este de mai putin de 30%, caz in care se observa metastaze la nivelul ficatului, ovarelor sau pancreasului.

Tratament:
1. Necesita un bilant prealabil de operabilitate, care precizeaza: starea generala a pacientului, existenta metastazelor (mai ales cele hepatice, osoase si ganglionare), invadarea peritumorala (in peroperator,pentru ca scanerul este putin performant), de asemenea inainte prin eco-endoscopie, dozarea ACE si a anticorpilor monoclonali.
2. Se bazeaza in special pe chirurgie:
a) Fie curativa in caz de extensie metastatica urinara: prin gastrectomie totala sau largita (pentru tumorile medii), gastrectomie partiala polara superioara sau printr-o gastrectomie distala subtotala, se va asocia intotdeauna o evidare ganglionara.
b) Fie paliativ in caz de extensie metastatica majora: prin gastro-jejunostomie de derivatie sau gastrectomie de curatire totala sau partiala fara evidare ganglionara.

Cauze naturale. Ocupatiile actuale sedentare si stationare, utilizarea mijloacelor de transport, mediul poluant, consumul substantelor nocive, radiatiile electrice, ultravioletele si altele, dauneaza mult vitalitatii si starii noastre de sanatate. Poluarea solului, apei si aerului a daunat atat de mult compozitiei substantelor minerale, incat in zilele noastre nu se mai regasesc in natura la fel cum erau in urma cu un secol.

Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Am inteles