Cancer hipofizar

1. tiensromania.ro
2. Afectiuni
3. Cancer hipofizar

Cancer Hipofizar ACancer hipofizar ( adenomul hipofizar ) sau glanda pituitara este o glanda endocrina situata la baza creierului, la intalnirea nervului optic, in fosa osului sfenoid, denumita seaua turceasca, de marimea unei cirese. Tumoarea hipofizei de regula este un adenom, adica o proliferare anormala de celule din tesutul glandular. Tumoarea poate provoca diverse modificari hormonale in organism- tulburari menstruale, de potenta, de crestere (piticism sau gigantism).

Cancer Hipofizar

Adenomul poate fi secretant sau nesecretant, intraselar sau cu extensie supra sau paraselara si se manifesta prin sindroame de hipersecretie de hormoni tropi (GH - hormonul de crestere, ACTH - hormonul corticotrop, TSH - hormonul tireotrop, PRL - prolactina, LH - hormonul luteinizant, FSH - hormonul foliculostimulant), complicatii endocrine (hipopituitarism, diabet zaharat) sau neurologice (sindrom optochiasmatic, hipertensiune intracraniana, leziuni ale nervilor cranieni din sinusul cavernos). Circa 5-10% din populatie prezinta adenoame hipofizare nesecretante, care sunt descoperite in urma unei investigatii practicate cu alt scop, si care sunt denumite incidentaloame.

Boala se manifesta cel mai frecvent la persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 60 de ani, dar poate fi intalnita si in copilarie.

Cauza care determna aparitia tumorii, ca si in cazul altor afectiuni tumorale, este necunoscuta si in prezent. Hipofiza poate fi sediul tumorilor, in general benigne (adenom hipofizar, craniofaringiom). O tumora poate secreta in mod exagerat hormoni (hiperprolactinemie cu secretarea laptelui de catre san, acromegalie datorata somatotrofinei - cu hipertrofierea organelor; si invers, o tumora, prin neproducerea secretiilor (adenom cromofob), poate provoca o diminuare a secretiilor hormonale normale - ceea ce se numeste un hipopituitarism - sau o insuficienta antehipofizara, cauza a intarzierilor de crestere si a deficitelor in hormoni sexuali. Hipofiza, atunci cand este sediul unei tumori, poate, de asemenea, sa comprime chiasma optica si sa provoace o hemianopsie bitemporala.

Tratamentul tumorilor hipofizare este hipofizectomia (ablatia hipofizei), pe cale transcraniana sau transnazala, si radioterapia. Glanda Pituitara este "glanda endocrina conducatoare" a carei functie de baza este reglarea activitatilor corpului prin controlarea echilibrului hormonal. Ea coopereaza cu tiroida pentru a regla consumul de energie din corp.

Exista mai multe tipuri de tumori hipofizare

-in functie de tinctorialitate: cromofobe, cromofile (acidofile sau bazofile)
-in functie de imunocitochimie: PAS (-) pentru adenoamele secretante de hormoni peptidici (GH, PRL, ACTH) sau PAS (+) pentru cele secretante de hormoni glicoproteici (TSH, LH, FSH), functional
-in functie de hormonul secretat: tireotropinom (adenom secretant de TSH, care duce la hipertiroidism), corticotropinom (adenom secretant de ACTH, care da boala Cushing), somatotropinom (adenom secretant de GH, cauza de gigantism sau acromegalie, in functie de varsta la care se dezvolta), prolactinom (adenom secretant de PRL, ducand la aparitia unui sindrom de amenoree-galactoree) si gonadotropinom (adenom secretant de FSH si/sau LH), tumori mixte (ex. somatomamotropinom - secretie excesiva de GH si PRL, sindrom Nelson - secretie excesiva de POMC, MSH si ACTH) sau adenoame nesecretante
-in functie de marime: microadenom (sub 1 cm) sau macroadenom (peste 1 cm), radiologic: se foloseste sistemul de stadializare Hardy - stadiul I (microadenom incapsulat), stadiul II (macroadenom incapsulat), stadiul III (macroadenom cu invazie localizata), stadiul IV (macroadenom cu invazie difuza).

 Factori de risc:

Cauzele acestei afectiuni sunt foarte numeroase si complexe, dintre acestea cele mai fervent fiind toxicitatea din mediu, socurile emotionale foarte puternice si conflictele interioare. Toxinele care patrund in organism interfereaza si perturba schimburile metabolice si activitatea endocrina, determinand modificarea valorilor hormonale. Modificandu-se aceste valori hipofiza primeste informatii gresite si se autoderegleaza. Daca dereglarile hormonale se mentin in organism o perioada lunga de timp fara a fi depistate si tratate se formeaza adenomul.

O alta cauza sunt traumele emotionale. Cand o persoana trece prin stari foarte puternice se secreta o cantitate de hormoni mai mare sau mai mica decat valorile normale, pentru ca organismul sa faca fata situatiei de criza. In urma socului sistemul nervos poate sa ramana blocat in momentul in care primeste o veste rea. In cazul acesta creierul va comanda glandele endocrine sa secrete in continuare cantitatile de hormoni din momentul crizei, desi aceasta a trecut. Intervin deci suprasolicitarea sistemului endocrin si dereglarea hormonala. In acest context se formeaza adenomul hipofizar. Cantitatea de hormoni secretata in organism este determinata si de intensitatea sentimentelor si a trairilor. In momentul prezentei unui conflict intern se produc stari emotionale puternice, urmate de oscilatii bruste ale cantitatilor de hormoni secretate. Fluctuatiile prea dese intr-un anumit interval de timp epuizeaza hipofiza, generand modificari in structura glandei.