Cardiomiopatie dilatativa

1. tiensromania.ro
2. Afectiuni
3. Cardiomiopatie dilatativa

Cardiomiopatie Dilatativa Cardiomiopatia dilatativa reprezinta o afectiune a muschiului cardiac in care acesta se largeste si devine slabit, esuand in pomparea adecvata a sangelui. Inima slabita nu poate sa pompeze mult sange, astfel incat ramane mai mult sange la acest nivel dupa fiecare bataie de inima. Pe masura ce cantitati mai mari de sange raman in camerele inferioare din inima (ventriculi), acestea se dilate, in timp, muschiul cardiac isi pierde forma (se dilata) si devine tot mai slab. 

Exista patru tipuri principale de cardiomiopatie:
-cardiomiopatia dilatativa-in care inima se dilata
-cardiomiopatia hipertrofica-in care muschiul cardiac devine ingrosat
-cardiomiopatia restrictiva-in care muschiul cardiac nu se poate relaxa adecvat
-cardiomiopatia aritmogenica ventriculara dreapta-un tip rar care afecteaza mai ales inima dreapta.

Cardiomiopatie Dilatativa

Se apreciaza ca aproximativ 25% din cazurile de insuficienta cardiaca congestiva se datoreaza cardiomiopatiei dilatative idiopatice (fara cauza cunoscuta). Astfel, in SUA, cardiomiopatia dilatativa are o incidenta de 5-8/10.000 de locuitori si produce anual 10.000 de decese si 46.000 de internari, iar in Europa 7-8/10.000 de locuitori au cardiomiopatie dilatativa. Boala constituie principala indicatie de transplant de cord in prezent.

Cardiomiopatia dilatativa este cea mai intalnita cardiomiopatie. Poate afecta adultii, dar si copii, insa este mai frecventa la barbatii de varsta mijlocie. Este o importanta cauza de morbiditate si mortalitate globala. In cardiomiopatia dilatativa o portiune a miocardului este dilatata, frecvent fara cauze evidente. Functia de pompare a inimii drepte sau stangi este alterata, conducand la largirea cardiaca progresiva si hipertrofie, proces numit remodelare. 

Cauze: cauze genetice - 20-35% dintre pacienti au rude de gradul I si II cu cardiomiopatie dilatativa, infectii virale - virusuri Coxsackie A si B, virusuri ECHO, virus gripal (A si B), virus citomegalic, virusEpstein-Barr, virusuri hepatitice, rujeola, rubeola, varicela, HIV, boli autoimune - lupus eritematos sistemic, artrita reumatoida, boli infiltrative - amiloidoza, hemocromatoza, consumul excesiv de alcool si expunerea la compusi toxici (droguri, chimioterapice, metale grele - mercur, plumb, aluminiu, cupru), boli cardiovasculare secundare - boala ischemica, hipertensiune arteriala, boli valvulare,tahicardie, cauze metabolice - boli endocrine (hipertiroidism, hipotiroidism, acromegalie), diabet zaharat, dezechilibre electrolitice (deficit de potasiu, fosfor, magneziu), tulburari neuromusculare - distrofia Duchenne, granulomatoze, sarcoidoza, tumori cardiace primare - mixoame, sarcina, agenti fizici - radiatii ionizante, temperaturi extreme, soc electric.

Simptome: oboseala, slabiciune, dispnee (respiratie dificila) in timpul activitatilor normale sau la eforturi care nu dadeau dificultati de respiratie in trecut, tuse uscata - mai ales in pozitie culcata -picioare sau glezne umflate, palpitatii, cresterea in greutate - cauzata de acumularea de apa, umflarea abdomenului - cauzata de ascita (acumularea de lichid in abdomen), sensibilitate sau dureri la nivelul ficatului - sangele stagneaza la acest nivel.

In unele cazuri, insuficienta cardiaca se va dezvolta brusc, de exemplu dupa o infectie virala sau sarcina.

Simptomele insuficientei cardiace instalate brusc sunt: scurtarea severa a respiratiei, ritm cardiac rapid sau neregulat, expectoratie mucoasa, spumoasa, roz (expulzie prin tuse a secretiilor provenind din caile aeriene inferioare).

Evolutie

Evolutia naturala este variabila in functie de severitatea simptomatologiei - la cei asimptomatici sau cu simptomatologie minima evolutia este mai buna, dar pe termen lung supravietuirea pare totusi afectata - la cei simptomatici exista o deterioarare progresiva, mortalitatea in primul an de la diagnostic fiind de 25%, iar la 5 ani de 50%. Medicatia actuala si interventiile chirurgicale prelungesc supravietuirea cu 10 ani.
Boala poate evolua catre: moarte subita, insuficienta cardiaca ireversibila, refractara la tratament, embolie pulmonara = obstruarea vaselor pulmonare cu sange coagulat provenit de la inima, embolie sistemica - mai ales in arterele cerebrale

S-au identificat mai multi indicatori cu valoare de prognostic rezervat in cardiomiopatia dilatativa - unii fiind confirmati - galopul protodiastolic = zgomot cardiac anormal descoperit cu ajutorul stetoscopului - altii fiind inca neconfirmati - varsta avansata, aritmiile, etiologia, anumite caracteristici ale biopsiei miocardice. Cert este ca evolutia este cu atat mai severa, cu cat cordul este mai dilatat si fractia de ejectie mai mica.
Un indicator de prognostic foarte valoros, folosit la indicatia de transplant, este scaderea capacitatii maximale de utilizare periferica a oxigenului in timpul testului de efort.

Complicatii: edem pulmonar, care reprezinta retentia rapida de lichide in plamani, aritmii, care sunt ritmuri cardiace anormale care pot determina pierderea de constienta sau moarte subita. 

Cardiomiopatia dilatativa este cea mai obisnuita forma de cardiomiopatie. Alte forme ale acestei afectiuni sunt cardiomiopatia restrictiva, in care muschiul cardiac devine rigid si cardiomiopatia hipertrofica, in care muschiul cardiac este ingrosat si nu se poate relaxa.