Gastrita

1. tiensromania.ro
2. Afectiuni
3. Gastrita

Gastrita Gastrita se caracterizeaza prin inflamatia mucoasei stomacului reprezentata de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice, alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii sau perforatii.

Gastritele sunt clasificate, din punct de vedere al evolutiei, in acute si cronice.

Gastrita

1.Gastrita acuta. Gastrita acuta semnifica inflamatia mucoasei gastrice (a stomacului).

Gastrita acuta se imparte in in 2 mari categorii: gastrite erozive si  gastrite nonerozive (ce le care sunt in general, cauzate de Helicobacter pylori).
Semne si simptome: balonare, greata si varsaturi, pirozis, durere epigastrice cu senzatie de arsura, sensibilitate epigastrica, durere epigastrica care iradiaza frecvent in spate, durerea se poate ameliora sau agrava la alimentatie, apare la 1-5 ore de la masa, poate fi ameliorata de alimente, antiacide sau varsatura, oboseala,  tegumente palide,  letargie 
Complicatiile gastritei acute pot fi: obstructia gastrica prin edem care limiteaza transportul adecvat al alimentelor din stomac in intestinul subtire, sangerarea prin eroziuni sau ulcer, deshidratarea prin varsaturi si insuficienta renala.

Cauze: medicamentoase, alcoolice, ischemice, infectii bacteriene, virale, stres, soc, radiatii, alergii sau intoxicatii alimentare.

a) Gastrita eroziva: aceasta forma de gastrita este intalnita de obicei la marii consumatori de etanol, la persoanele supuse timp indelungat unui stres psihic intens si la pacientii aflati sub tratament pentru alte afectiuni cu antiinflamatorii nesteroidiene (cum ar fi aspirina sau ibuprofenul).
Simptome:  dureri epigastrice, greturi, varsaturi.

b) Gastrita acuta noneroziva: este determinata de infectii bacteriene, in principal de H.pylori. Aceasta bacterie cauzeaza in general gastrita cronica decat gastrita acuta, insa ea ramane principalul agent etiologic si in forma noneroziva a gastritei acute.

Alte cauze de gastrita acuta includ: Infectii bacteriene: E. coli, Streptococ, Stafilococ, Proteus, Clostridium, tuberculoza, Treponema pallidum (insa acestea sunt incriminate mult mai rar in aparitia gastritei acute);  Infectii virale, mai ales cea cu cytomegalovirus;  Infectii fungice: candidoze, histoplasmoze, phycomicoze;  Intoxicatii alimentare;  Boala Crohn, cancer gastric;  Boli de colagen, vasculite;  Limfoame.

2.Gastrita cronica. Gastrita cronica presupune o inflamatie cronica cu limfocite si plasmocite a mucoasei gastrice care tinde sa se atrofieze. Gastrita cronica nu se vindeca, persista toata viata.

Gastrita cronica se imparte in gastrita: de tip A (afecteaza corpul si fundul gastric) si de tip B (afecteaza antrul) si pangastrita care rezulta din extensia gastritei antrale la intregul stomac.

a)    Gastrita de tip A are o patogenie imuna si apare pe un teren cu predispozitie genetica. Secretia de acid clorhidric dispare si se constituie o anemie grava (anemia megaloblastica, anemia Breimer). Gastrita cronica de tip A prezinta un risc crescut pentru cancer gastric.

b)    Gastrita de tip B (antrala) este cauzata, in cel putin 80% din cazuri, infectiei stomacului cu Helicobacter Pylori. Rareori este cauzata de refluxul de bila in stomac (cand a fost numita si gastrita de tip C). Este mai frecventa dupa 50 de ani si prezenta ei creste odata cu varsta. 

Profilaxie: Pentru a preveni gastrita, exista cateva reguli care pot fi aplicate: eliminarea zaharul si alimentelor cu aditivi sintetici, cum sunt cele imbogatite cu „E"-uri; renuntarea la consumul de alcool; evitarea alimentelor picante, acre sau amare puternic. Acestea pot duce la declansarea de pusee de gastrita prin stimularea gustativa intensa care produce o secretie puternica de sucuri gastrice si nu sunt suportate de stomacul sensibilizat; renuntarea la fumat.